Scurt istoric

Existenţa medievală a satului Iaslovăţ, îi oferă un bogat trecut istoric cu numeroase evenimente care i-au influenţat evoluţia şi dezvoltarea sa ulterioară. Aşezat pe valea pârâului Iaslovăţ, satul bucovinean a fost menţionat documentar pentru prima dată în hrisovul din 1 aprilie 1448, în timpul domnitorului Petru Muşat al II-lea. În îndelungata istorie a aşezării bucovinene se înscrie şi procesul de făurire şi dezvoltare a şcolii româneşti.

Primul episod marcant îl constituie deschiderea şcolii româneşti cu 3 clase la 1 septembrie 1863. La începutul secolului XX şcoala era frecventată de 145 de elevi, înscrişi în cele 6 clase sub îndrumarea a cinci învăţători. Creşterea numărului de elevi a necesitat spaţii adecvate. Astfel, în 1905 a fost dată în folosinţă o nouă construcţie din cărămidă pentru 165 de elevi din cele şapte clase. Noua clădire cuprindea, pe lângă sălile de clasă, o bibliotecă şi locuinţa pentru director. Efectivele de elevi au înregistrat o dinamică pozitivă: în 1907 existau 173 de elevi de a căror educaţie se ocupau învăţătorii Nastasi Alexander, Carpiuc Aspasia, Carpiuc Viktoria, Nastasi Eugenia, Cute Dumitriu şi director Flociuk Lazăr.Începutul promiţător al învăţământului în Iaslovăţ a fost umbrit de distrugerea clădirii în timpul primului război mondial.

În primii ani după Marea Unire, activitatea didactică s-a desfăşurat în case particulare. Această situaţie nu a fost un obstacol în dorinţa sătenilor de a-şi vedea copiii şcoliţi, fapt dovedit de creşterea constantă a numărului de elevi: 5 clase în 1921, 6 clase în 1927, 7 clase cu 226 de elevi în 1930.În 1931 au început demersurile pentru construirea clădirii şcolii primare, sub coordonarea unui comitet local format din: preot Sofronie Cernovschi – preşedinte, înv. Mudri Dionisie. Comunitatea locală, Prefectura Suceava şi Casa Şcoalelor din Bucureşti au contribuit cu fonduri pentru amenajarea unui spaţiu adecvat desfăşurării procesului didactic.Construcţia clădirii cuprindea: 4 săli de clasă, sala profesorilor, locuinţa directorului. În anul 1972 a fost construit corpul ,,B” al şcolii format din 4 săli de clasă. De-a lungul timpului, cadrele didactice din şcoala noastră, cu o pregătire profesională remarcabilă, au obţinut, prin pasiune şi dăruire, performanţe deosebite la diverse discipline cât şi în activităţile extraşcolare.

Astăzi, în școala noastră invaţă 341 de elevi indrumati de un colectiv de cadre didactice alcătuit din: 12 profesori 3 educatoare si 6 învăţători, cu experienţă didactică, preocupaţi de menţinerea standardelor de performanţă şi de viitorul acestei şcoli.


Repere geografice

Comuna Iaslovăţ se află în zona de contact dintre Podişul Moldovei şi Carpaţii Orientali, mai exact la contactul dintre Podişul Sucevei şi Obcinile Bucovinei ( Obcina Mare). Localitatea se învecineză la nord-est cu oraşul Milişăuţi, la sud cu oraşul Cajvana şi comuna Arbore, la vest cu satul Bodnăreni care face parte din comuna Arbore, la nord-vest cu comuna Burla. Comunicaţiile rutiere dintre localităţile învecinate se realizează în prezent prin drumul DN2K spre oraşul Milişăuţi şi comuna Arbore, DC42A spre Bodnăreni şi drumuri comunale spre Burla şi Gura Solcii. Comuna Iaslovăţ este situată în partea de nord a judeţului Suceava, la 12 km distanţă de Rădăuţi şi la 33 km distanţă de municipiul Suceava.

Din punct de vedere morfo-structural, este o comună de tip răsfirat, având majoritatea caselor dispuse de-o parte şi de alta a ulțelor.

Comuna Iaslovăț nu are în componenţă alte sate, localitatea a făcut parte din comuna Milișăuti, iar incepând cu anul 2002 a devenit comună.

Comuna este situată în Depresiunea Rădăuţi, subdiviziune a Podişului Sucevei. Relieful zonei se încadrează în specificul zonelor subcarpatice, cu caracter piemontan. Din punct de vedere geologic, fundamentul Podişului Sucevei, ca de altfel al întregului podiş al Moldovei este cel mai vechi uscat al României, de vârstă proterozoică.

Clima are un caracter continental cu influenţă baltică determină îngheţuri timpurii toamna şi târzii primăvara. Verile în general sunt călduroase, iar iernile sunt lungi, de 4-5 luni, mult influenţate de masele de aer polar sau siberian.Temperatura medie a anului este de 7,1ºC iar cantitatea medie de precipitaţii de 780 mm/an.

Reteaua hidrografică are colector principal râu Iaslovăț afluent pe stânga râului Solca. Localitatea Iaslovăț este situate într-o zonă de contact podiş - munte ,unde in pădure predomină speciile de fag și molid. Stratul de arbuşti este slab dezvoltat, fiind reprezentat de alun, soc, călin şi mălin. Solurile sunt din categoria solurilor brun-roșcate de pădure usor acide.

Vegetaţia azonală specifică este cea de luncă reprezentată în special de arin, salcie, plop şi răchită. Fauna de pe teritoriul comunei este destul de săracă, în condiţiile restrângerii excesive a arealului de pădure: mamifere (porcul mistreţ, căprioara, vulpea, jderul), rozătoare (iepurele de câmp, şoarecele de câmp, dihorul), amfibieni, nevertebrate (păianjeni, miriapode), păsări (vrabia, rândunica, lăstunul, graurul, sticletele, mierla, cucul etc.).

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Iaslovăț se ridică la 3.163 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.376 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,1%). Pentru 1,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (49,6%), penticostali (43%) și adventiști de ziua a șaptea (5,37%).


VĂ AȘTEPTĂM LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 IASLOVĂȚ

Deviza școlii: ,,O șansă fiecărui copil pentru a reuși în viață”